Crescatorii si "dragostea de pui"

Initial , cum am mai scris, credeam ca pe crescatori ii preocupa cu adevarat soarta micilor dobermanni si ca acesta este motivul pentru care ei ii "descos " pe cei dornici sa cumpere pui de la canisa lor.
Cand colo, vorba unui vechi crescator si atoate stiutor in ale dobermannisticii, pe ei de fapt ii preocupa mai curand daca pot stoarce bani mai mult de la viitorii proprietari , prin dresura/ donatii pentru UCR (un fel de DCR de Crimeea).
Cat despre soarta micilor dobermanni ii cam doare in kr pe multi dintre crescatori: ce daca mor, foarte bine, iubitorii vor veni la noi sa le dam alti pui dar mai scumpi ca deh, viata sa scumpit si asta este pretul.
Si uite asa, roata se tot invarte, afacerile curg banoase si ei isi vand puii.
Cu cat iubitorul este mai novice, cu atat cumpara o ghioarla mai mare, la un pret corespunzator bineinteles, ca doar ei au faima si renume nui asa?
Vine insa o vreme cand naivitatea/prostia se cam termina si atunci iubitorul de dobermann se lasa pagubas si nu mai cumpara exemplare din rasa asta.
Credeti ca ei, excrocii se simt vinovati in vreun fel?
As, da de unde, afacerile merg linistite inainte....pana intro zi.
Si atunci de vina vor fi tot altii (cei care ca mine cer in gura mare contract de vanzare-cumparare), ca au gura mare si nu ii lasa sa licheleasca in pace. Deasta am luato eu moka pe Maya, nu ca sa ma dau scula pe nimic, ca credeam ca o "pleznesc" luand de pomana un caine de pet de la Grande Vinko, cum zice gurile rele si spurcate ale pitecantropilor de hodorogi carcotasi, ci ca so fac de ras pe madam Ditko, care mia dat o stirba cu 3 T cum tot comenteaza retardul de Valencia care este Alin Taga, fara niciun contract, ca mia zis ca ce contract vreau eu peo ghioarla care o iau moka ca ea, ctriminala, vroia so killareasca!