Rellaps Belladonna, cuibul G si bombele genetice ascunse cu grija

Nesimtitul alin taga alias valencia alias napolion se uita in curtea mea, a dobermannului, fiul lui mami meu Mariana care este este o simpla baba senila, dar boul crede ca ea scrie la 70 de ani pe blog, cand eu dobermannul sunt geniul nebagat in seama, la care ii face praf femela pe care eu am de gand so inmulteasca, in schimb lauda bombele genetice realizate in canisa Rellaps a lui sorin spaler din Cluj.

Aceste bombe genetice vor fi plasate in Romania si la randul lor vor produce alte bombe genetice din ce in ce mai puternice.
Resp. chinotehnic al DCR sorin spaler umple Romania de ghioarele bolnave pe post de dobermanni.
Nu ajungea ca Rellaps Belladonna are pedigreeul plin de ancestori cu boli genetice grave : Astor del Citone, Arielle d'Amour del Citone, Tequila Mali del Citone ... Acum responsabilul chinotehnic al DCR-ului o monteaza cu Pimm's Number One iz Doma Domeni care si el are printre ancestori caini cu boli genetice grave: Alfa Adelante del Citone, Tequila Mali del Citone, ... Asta evident pentru intarirea acelor tare genetice?!?! Cu cai ni rusesti, sa produca si el un 3T, ca a mea stiba cai invidios pe mine, ca ce femela am primit eu de pomana de la grande vinko si el nu.

Responsabilul chinotehnic al DCR-ului este mai iresponsabil fata de soarta dobermannului romanesc care nu se exista decat in creierii lui valencia cel nebun decat ultimul crescator.
Cuibul G din canisa Rellaps minat de boli genetice grave lucru realizat cu bunastinta chiar de responsabilul chinotehnic la DCR-ului sorin spaler. Bine, si pasta lam luat cu stirba mea cu 3T, ca e greu sa produci asa o bomba ca cateaua mea, trebuie sa fi grande vinko ca sa te pricepi la mortaciuni.

Sa ne mai miram de nenorocirea care a dat peste rasa dobermann in Rusia?
Eu zic ca nu este cazul pentru ca nenorocriea asta este realizata chiar de sefii clubului rusesc si ucrainian.

V'Isabell of Hoffmann House (Rona)

Nasica derbedeilor pe numele ei Daniela Catanescu, vicepres-a a DCR proprietara canisei Hoffmann House este cunoscuta cititorilor blogului meu prin creatia sa Utrek of Hoffmann House, un dobermann de o uratenie rara si care nu prea le are cu standardul rasei, bine, nui stirb ca a mea ucrainianca, da' orisicat... Nasica derbedeilor a mai fost remarcata de mine cand a sarit in ajutorul profesoarei din Iasi ca sa-i sustina femela iesita din standard cel putin ca inaltime, ca mai avea un centimetru si ajungea la maxim. Nasica avea pretentia ca si ce daca nu are examen de selectie si nu se incadreaza in standard, ea vicepres-a DCR zice ca este buna de inmultit si a fost inmultita la indicatiile pretioase ale nasicai pentru deavarsirea operei de distrugere a dobermannului romanesc, care nu se exista, da' ioi tin tira lui retardul de valencia, care viseaza linii romanesti.

Astazi o sa vorbim si despre alta creatie a nasicai: V'Isabell of Hoffmann House (Rona).
Frumusica, sa-i traiasca ani multi stapanei ei, dar femela mosteneste tare genetice grave.
Printre ancestorii ei gasim: Alfa Adelante del Citone, Tequila del Citone, Bristol Zamolxis, Borana Sawages, ... morti tineri de DCM, torsiune stomacala sau alte boli genetice grave. Si daca nus morti, tot osa moara, chiar daca nu de DCM, dar tot de genetica, ca si moartea e genetica. Sa mor io! Bine, si pe asta am batuto cu pomana primita de la grande vinko, ca na reusit sa adune 3T, ca a mea stirba.
Nu cunosc daca a fost sau nu inmultita dar evident tinand cont de nenorocirea pe care o gasim in pediigriul ei este obligatoriu sa fie tinuta ca pet. Io pa mea o so inmultesc numai deal dracului, sa fac de ras pe grande vinko.
Din pacate am toate motivele sa cred ca nu va fi asa. Si cai doare la basca pe grande vinko de ce fac io.